Home > Istorie > DACII – o civilizației puternică și civilizată

DACII – o civilizației puternică și civilizată

Considerati de catre unii istorici occidentali drept
un popor barbar, dacii aveau un nivel de
dezvoltare avansat: unelte din fier, unele realizate
de mesteri cunoscuti ai timpului, constructii
fortificate realizate cu sprijinul unor mester greci
sau romani. De asemenea, sistemul de aparare
era bine pus la punct, iar dacii aveau un calendar
propriu.
Reputatul istoric Hadrian Daicoviciu aduce
argumente solide, in lucrarea „Dacii si civilizatia
lor“, in sprijinul ideii ca nivelul de dezvoltare al
poporului dac era unul ridicat. Acesta a facut o
serie de cercetari cu privire la perioada de 200 de
ani de dinaintea cuceririi teritorilor dacice de
catre Imperiul Roman.
„Pe plan economic-material, ea este vremea
fauririi unei civilizatii de tip oppidan (n.r. –
asezare civila fortificata, care reprezenta centre
administrative); pe plan spiritual, ea e marcata de
insusirea scrisului si de manifestarea unor
cunostinte cu caracter stiintific la daci; in sfirsit»
pe plan politic, aceasta perioada de 200 de ani
este vremea organizarii celei mai inalte la care a
ajuns societatea dacica: statul lui Burebista si al
lui Decebal“, arata istoricul Hadrian Daicoviciu.
Complexul de cetati din Muntii Orastiei
Potrivit istoricului Hadrian Daicoviciu, complexul
de cetati din Muntii Orastiei demonstreaza
existenta unei civilizatii dacice evoluate:
S-a spus, pe baza sapaturilor din Muntii Orastiei,
ca in cele doua secole care au precedat cucerirea
romana, dacii au creat o civilizatie oppidana,
cvasioraseneasca. Caracterizarea e justa, caci
cercetarile au pus in lumina laturile diverse ale
unei puternice civilizatii a fierului ce depasise
stadiul rural. Aceasta civilizatie e definita
deopotriva de impunatoarele cetati din Muntii
Orastiei, cu zidurile lor din blocuri de piatra
crescute parca din flancul inaltimilor dominante,
cu turnurile lor de aparare si de locuire, si de
inventarul arheologic al asezarilor civile. (…) Se
cuvine subliniata, inainte de toate, unitatea
profunda a civilizatiei dacice. Pana acum cativa
ani, complexul din Muntii Orastiei era considerat
ca un fenomen aparte si, intr-o oarecare masura,
aceasta conceptie ramane valabila. Complexul din
Muntii Orastiei reprezinta, in adevar, o concentrare
formidabila, pe un spatiu geografic relativ
restrans, a manifestarilor superioare ale civilizatiei
dacice: cetatile cu ziduri inspirate din arhitectura
militara elenistica, asezarile cu sute de obiecte de
fier, cu ceramica de calitate superioara si chiar cu
ceramica pictata intr-un stil original, sanctuarele
patrulatere sau circulare cu coloane sau stalpi de
calcar si andezit. In acest sens, complexul din
Muntii Orastiei ramane un fenomen singular; dar
cercetarile recente au dovedit ca elementele care-
o compun se regasesc, fie si pe scara mai redusa,
in alte zone.
Istoricul a ajuns la concluzia ca cetatile
descoperite in diferite zone ale tarii faceau parte
dintr-un sistem de aparare mai vast si mai
complex , dispuse in doua centuri defensive
concentrice in jurul Sarmizegetusei.
„In acelasi timp, cetatile din estul Transilvaniei si
fortificatiile din Moldova vorbesc despre unitatea
politica vasta realizata in anumite perioade ale
istoriei statului dac. Despre aceeasi unitate
profunda de cultura vorbesc si constructiile civile
sau sacre, precum si inventarul asezarilor dacice,
se mai arata in volumul „Dacii si civilizatia lor“.
„Civilizatie profund originala“
Uneltele dacilor demonstreaza un nivel dezvoltat
al tehnicii. Istoricul Hadrian Daicoviciu sustine ca
dacii au preluat multe elemente de la alte
popoare, dar ca au reusit sa le integreze in
propria cultura, astfel incat originalitatea a ramas
intacta:
„Exista anumite fenomene proprii complexului din
Muntii Orastiei: bogatia extraordinara a uneltelor
si a obiectelor de fier, ceramica pictata cu motive
vegetale si zoomorfe etc. Fara sa sfarame
unitatea generala a culturii dacice, asemenea
descoperiri sau situatii singulare demonstreaza,
alaturi de alte argumente bine cunoscute, ca
societatea dacica se constituise intr-o forma
centralizata de organizare politica, in cadrul
careia centrul se dezvolta cu prioritate. Nu cred
ca e necesar sa mai insist asupra originalitatii
culturii materiale dacice. Anumite elemente ale ei
— cum sunt ceasca dacica si alte forme ale
ceramicii lucrate cu mana sau la roata —
reprezinta jaloane sigure de atribuire etnica a unor
complexe arheologice. Trebuie doar sa subliniem
ca aceasta originalitate nu exclude, ci, dimpotriva,
implica acceptarea unor influente din afara. Dar
dacii nu s-au multumit cu preluarea unor
elemente de cultura materiala de la alte popoare;
ei le-au adaptat, le-au transformat si adesea le-
au imbogatit, topindu-le in creatiile lor
traditionale si faurind o civilizatie profund
originala“.
Unele unelte au fost aduse din alte afara statului,
iar pentru ridicare unor constructii au fost adusi
mesteri romani sau greci.
„Cisterna de la Blidaru (n.r. – o constructie care
capta un izvor pentru a asigura alimentarea cu
apa)sau unele piese arhitectonice de la Gradistea
Muncelului presupun participarea efectiva a unor
mesteri constructori greci sau romani, iar
cutitoaia pentru prelucrarea lemnului purtand
stampila lui Herennius din Aquileia, descoperita la
Sarmizegetusa, reprezinta un exemplu rar de
import de unelte de productie. Aceste imprejurari
ma indeamna sa presupun, pentru epoca statului
dac, o orientare constienta si sistematica inspre
aducerea si adoptarea a ceea ce lumea clasica
putea oferi mai bun nu numai in domeniul
ceramicii sau al obiectelor de podoaba, deci al
consumului, ci si in acela, mult mai important, al
productiei”, mai arata istoricul Hadrian Daicoviciu.
Scrisul si calendarul la daci
Cultura dacilor era destul de avansata. Desi nu
exista un sistem de scriere a documentelor, dacii
cunosteau scrisul si, mai mult decat atat, aveau
un calendar original.
„Descoperirea sanctuarelor a demonstrat si
arheologic politeismul daco-get, iar aflarea, la
Sarmizegetusa, a blocurilor cu litere grecesti si a
vasului de cult cu stampila DECEBALVS PER
SCORILO a ingaduit nu nuimai dobandirea
certitudinii utilizarii scrisului de catre daci, ci si
schitarea unei anumite evolutii, de la alfabetul
grecesc la cel latin, in aceasta utilizare. Sa mai
amintim apoi ca marele sanctuar circular de la
Sarmizegetusa a dovedit existenta unui calendar
original dacic, confirmandu-l astfel pe Iordanes
care vorbea despre preocuparile astronomice ale
dacilor,
Concluzia la care a ajuns istoricul este aceea ca
civilizatia dacica era asemanatoare cu marile
civilizatii ale lumii, greaca sau romana:
„Creatorii sistemului de fortificatii din Muntii
Orastiei si ai elementelor sale complementare,
creatorii unei civilizatii oppidane originale, dar
deschise inrauririlor inaintate, oamenii care
foloseau alfabetul grecesc si pe cel latin, – care
ajunsesera la elaborarea unui calendar bazat pe
observatii astronomice proprii, conducatorii care
urmareau cu permanenta vigilenta expansiunea
romana si care nu pregetau sa se amestece in
afacerile interne ale Imperiului, intr-un cuvant
poporul dac, civilizatia si statul dacilor apartin
lumii clasice. Fara indoiala, ei se afla la periferia
acestei lumi, dar intreaga lor dezvoltare urmeaza
calea batatorita de statele antichitatii clasice.
Evident, civilizatia oppidana dacica nu se poate
masura ca nivel, ca grad de dezvoltare, cu
civilizatia greaca din sec. V i.e.n., cu cea
elenistica sau cu cea romana imperiala, dar ea le
este asemanatoare prin natura ei.
Documentarul BBC „Rome’s Lost Empire” a dat
nastere la intense polemici
Un documentar difuzat de BBC in cadrul serialului
„Rome’s Lost Empire” a aratat ca dacii au fost un
trib barbar. Vorbitorul Dan Snow spune ca acesta
„devenise prea mare pentru incaltarile sale”,
afirmatie combatuta de istoricii romani, care
sustin ca dacii nu au atacat teritorii romane. In
documentar apare si Gelu Florea, arheologul
roman care a condus cercetarile arheologice la
Sarmizegetusa Regia. Acesta a concluzionat ca
imaginile realizate prin teledetectie, care surprind
structurile existente sub pamant, arata ca aceste
structuri au fost realizate dupa razboiul din 105-106 si ar fi fost construite de romani cu scop
militar.

Sursa: adevarul.ro

comentează sau scrie o întrebare

You may also like
Obiceiuri şi practici dacice păstrate în tradiţiile poporului român
Împăraţii daci ai Romei
Dacii de la capătul lumii
Adevărata Istorie a României – 16 documentare interesante

Leave a Reply