Home > Diverse > Deficitul INTELECTUAL

Deficitul INTELECTUAL

 În urma măsurării coeficientului de inteligentă cu ajutorul testelor, a coeficientului de dezvoltare psihică, a evaluării posibilităţilor de adaptare şi integrare, de elaborare a comportamentelor comunicaţionale şi de relaţionare cu cei din jur putem face următoarea clasificare:

Intelectul de limită – între normal şi deficientul de intelect se interpune o categorie specifică şi anume intelectul de limita sau liminar cu un QI între 80-85-90.

Acesta marchează graniţe dintre normalitate şi handicap.

Se menţionează existenţa unui decalaj între vârsta mentală şi vârsta cronologică de cca.2 ani și jumătate la vârsta de 10 ani, decalaj ce creşte  treptat până la 5 ani la vârsta de 15 ani, iar în jurul vârstei de 10-12 ani are loc o plafonare psiho-intelectuală în planul dezvoltării proceselor cognitive superioare.

Intelectul de limită trebuie depistat în cadrul şcolii, în urma afişării următoarelor semne definitorii:

  • întâmpinarea dificulăților în urma însuşirii scris-cititului şi a calcului (disgrafie, dislexie, discalculie);
  • prezintă o hiperactiviate motorie, timiditate, emotivitate şi  inhibare;
  • au baraje ale gândirii sau lapsusuri,chiar momente de vid, încetineală în gândire;
  • sarcinile impuse sunt rezolvate până la un anumint nivel de complexitate, ulterior confruntându-se cu anumite insuccese şcolare care pot sta la baza unor  trăiri tensionale şi contradictorii ce generează tulburări de comportament;
  • prezintă dificultăţi de relaţionare cu ceilalţi, şi imaturitate social–afectivă.

Printr-o stimulare adecvată şi o metodologie recuperativă specială astfel încât dezvoltarea lor psihică să se apropie de nivelul colegilor lor aceşti copii pot fi integraţi în învăţământul obişnuit.

Deficienta mintală  de gradul 1

  • este prezentă la persoanele care înregistrează un QI între 50-85. Debilitatea mintală – o insuficienţă mai mult sau mai puţin marcată a dezvoltării inteligenţei, lăsându-i individului posibilitatea de a ajunge la autonomie socială, fără însă să-i permită să-şi asume total responsabilitatea conduitelor sale.

Percepţia :

  • este  educabil şi capabil deachiziţii şcolare corespunzătoare vârstei sale mintale ce variază în funcţie de gravitatea deficientei;
  • prezintă deficienţe ale analizei şi sintezei (detaliile desprinse  din obiecte şi imagini sunt foarte puţine ceea ce face că percepţiile lor să fie insuficient de specifice persistând caracterul lor fragmentar şi lacunar cu prezenţa confuziilor. Deprind mai uşor elementele  periferice sau cele delimitate prin contur sau culoare decât greutatea, forma şi materialul din care este confecţionat obiectul).
  • câmpul perceptiv este îngust (într-un timp limitat ei percep un număr mai mic de elemente decât normalii) ducând la o dificilă orientare în spaţiu şi la reduse capacităţi intuitive de a stabili relaţia dintre obiecte.

Gândirea, limbajul, procesele mnezice:

  • predomină funcţiile de achiziţie comparativ cu funcţiile de elaborare. Gândirea acestor subiecţi fiind mai mult reproductiva decât creativă.
  • stabileşte mai uşor deosebirile decât asemănările, trăsătura ce se menţine până la o vârstă mai mare;
  • limbajul se dezvoltă în general cu întârziere sub toate aspectele sale. Vocabularul copiilor debili mintal este mai limitat decât cel al normalilor, este sărac în cuvinte şi noţiuni, numărul de verbe este mai mic, întâmpina dificulati în folosirea metaforelor, epitetelor şi comparaţiilor.

Comunicarea poate fi stimulată spre o evoluţie pozitivă în condiţiile unor influenţe educaţionale adecvate, sugerându-se aplicarea unor programe personalizate de intervenţie pentru dezvoltarea comunicării la copiii cu deficienţe mintale.

Memoria este deficitara însă nu putem exclude posibilitatea unei memorii dezvoltate sau chiar a unei hipermnezii.

Debilul nu recurge la procedee de fixare intenţională, nu-şi elaborează un plan de organizare a materialului.

O altă trăsătura specifică a memoriei este rigiditatea fixării şi a reproducerii cunoştinţelor ce duce la dificultăţi în realizarea transferului de cunoştinţe.

Motricitate:

  • cu cât gradul deficientei este mai mare cu atât nivelul motricităţii rămâne mai scăzut, fiind vizibil mai ales sub următoarele aspecte: viteza mişcărilor, precizia mişcărilor (mai ales cele fine), imitarea mişcărilor.
  • lateralitatea manuală stângă sau ambidextria este observată mult mai frecvent la debilii mintali decât la ce normali.

Voinţa:

Activitatea voluntară prezintă deficienţe în toate momentele desfăşurării sale:

  • scopurile pe care şi le fixează debilul sunt generate de trebuinţele şi interesele momentane, dacă întâmpină dificultăţi se abate de la scopul fixat executând o altă sarcină mai usoar.

Dificultăţile întâmpinate apar din cauza faptului că acordă prea puţină atenţie instrucţiunilor date.

Comportamentul:

  • activitatea debilului este caracterizată  în primul rând de imaturitate (un copil debil mintal de vârsta şcolară are manifestări proprii  preşcolarilor sub aspectul emoţiilor şi sentimentelor).

Afectivitate:

  • manifestările emotive sunt foarte des exagerat de puternice în raport cu cauza care le-a produs.  Se poate ajunge la crize de furie însoţite de reacţii agresive faţă de cei din jur, distrugerea obiectelor, lovirea propriului corp. Dar şi veselia se poate transforma în crize de râs nestăpânit şi necontrolat.

Integrarea familială , şcolară şi socioprofesionala.

Într-o familie prezenţa unui astfel de copil reprezintă o grea încercare pentru părinţi.

Din aceste motive mulţi părinţi nu se pot împăca cu acest gând.

Chiar şi atunci când întârzierea în dezvoltarea copilului este evidentă ei se amăgesc cu o multitudine de explicaţii posibile.

Mulţi părinţi trăiesc un sentiment de culpabilitate faţă de copil, se simt răspunzători şi încearcă cu disperare să găsească o soluţie de ieşire din situaţia în care se află.

În condiţiile unei atitudini realiste a familiei, aceştia vor reuşi să se integreze cu succes.

În privinţa educaţiei, ei pot urma scoala ajutătoare uneori chiar ăcoală de masă unde îşi însuşesc scris-cititul şi calculul elementar la nivelul a 4, 5 clase din şcoala generală.

Debilul mintal are posibilitatea de a-şi însuşi o profesie pe care o poate exercita cu succes (zidar, templar, croitor, cofetar, viticultor, etc.).

Din punct de vedere numerologic, începând cu anul 2000, peste tot în lume se vor naște din ce în ce mai multe astfel de persoane. Trebuie avut însă în vedere că în același timp, acești copii pot ascunde în ei calități impresionante ce cu greu vor ieși la iveală în societatea plină de șabloane în care trăim. De foarte multe ori, testările psihologilor sunt lungi, complicate și durează mult timp, de aceea părinții sunt tentați să recurgă la soluții radicale. Eu personal, recomand analize mai complexe din care poate să reiasă mult mai ușor și cu o precizie mai ridicată, adevărata structură psiho-energo-informativă a fiecărei persoane, indiferent de vârstă.

Cei interesați de o astfel de analiză, mă pot contacta aici.

 

sursa

comentează sau scrie o întrebare

You may also like
Numerograma Zilei 28 iulie 2016
Ziua de naștere 13 iulie – ziua oportunităţii fructificate
Ziua de naștere 1 iulie – ziua emancipării
Numerograma Zilei 26 iunie 2016

1 Response

Leave a Reply